Acasă Actualitate Interna Scandalul adopţiilor în România nu este nou. Aderarea României putea fi compromisă...

Scandalul adopţiilor în România nu este nou. Aderarea României putea fi compromisă de neregulile din domeniu

44
0
DISTRIBUIȚI

Problema adopţiilor internaţionale nu este deloc nouă pentru România.

E motivul pentru care Guvernul condus de Adrian Năstase a fost dur criticat la începutul anilor 2000, reglementarea adopţiilor fiind una dintre cerinţele Uniunii Europene privind aderarea României.

De-altfel, în 2001, a fost interzisă înfierea copiilor de cărtre familii din străinătate.

Cifre apărute în presă vobesc despre 30.000 de copii daţi spre adopţie în străinătate, după 1989, când Occidentul a fost impresionat şi şocat de imaginile cu copiii abandonaţi în orfelinate.

Adopţiile au fost făcute pe bandă rulantă, fără respectarea procedurilor, fiind o adevărată reţea în domeniu, care lucra contracost.

De atunci se vorbeşte despre negoţul cu copiii şi despre trafic de organe – acesta din urmă nefiind niciodată dovedit.

În 2001, un raport prezentat în Parlamentul European de baroneasa Emma Nicholson (raportoarea pentru România, la acea dată) a pus inclusiv problema suspendării negocierilor de aderare pentru ţara noastră exact din cauza sistemului nereglementat de adopţii.

Pe de altă parte, Statele Unite ale Americii – de unde veneau cele mai multe cereri de adopţii – cerea ca procedurile să continue.

În 2001, însă, adopţiile internaţionale au fost suspendate, instituindu-se un moratoriu, până la elaborarea unei noi legi a adopţiilor, lege care avea să vină câţiva ani mai târziu.

O lege considerată prea restrictivă şi îmblânzită ulterior, în sensul că cetăţenii români au prioritate la adopţii, apoi, românii stabiliţi în alte ţări şi – doar în cazuri excepţionale – cetăţeni străini.